“Arborele meu genealogic arată că sunt descendentul lui Vlad Ţepeş”. Aceste vorbe rostite de Prinţul Charles au părut multora o glumă menită doar să accentueze pasiunea pe care prinţul o are pentru Transilvania.

Şi totuşi, afirmaţia moştenitorului tronului britanic se bazează pe arborele genealogic cuprins în cartea “British Chronicles” (“Cronicile Britanice”), a scriitorului David Hughes, operă ce prezintă patru “variante” prin care sângele de familie al lui Vlad Ţepeş însuşi a ajuns, prin doi dintre fiii lui, direct la Charles.

“Iubesc la România sentimentul ei de veşnicie. Este aproape ca în poveştile copilăriei”, spune Prinţul Charles în documentarul difuzat de Travel Channel. Pare aproape incredibil ataşamentul şi înţelesul profund pe care moştenitorul coroanei britanice le are – de parcă Lucian Blaga şi Petre Ţuţea s-ar regăsi în fiinţa lui – pentru acea parte a României ce păstrează printre puţinele zone încă nealterate de “progresul tehnic”, cu atmosferă şi ritm de viaţă medievale, din Europa. Explicaţia iubirii sale pentru acest pământ se află chiar în sângele Prinţului de Wales, străbunii lui provenind, pe linie directă, chiar din spaţiul românesc.

În 17 iulie anul acesta, Libertatea vă prezenta povestea contesei Claudia Rhedey din Sângeorgiu de Pădure, Mureş, străstrăbunica lui Charles, a cărei nepoată, Mary de Teck, a fost, ca soţie a regelui George al V-lea, regină a Marii Britanii, dar şi bunică a actualei regine, Elisabeta a II-a. Mai mult, în 2007 a apărut o lucrare în două volume, “Cronicile Britanice”, semnată de scriitorul englez David Hughes. În al doilea volum al cărţii, Hughes prezintă nu mai puţin de patru variante genealogice prin care îl “leagă” pe Charles direct de Vlad Ţepeş şi, în consecinţă, de dinastia Basarabilor – căreia Ţepeş îi aparţinea -, întemeietoarea Ţării Româneşti şi considerată de unii istorici adevărata “casă regală” a României.
“Ramurile” de familie, continuate prin urmaşii domnitorului muntean şi care duc la actuala familie regală britanică, pornesc de la doi dintre fiii acestuia, Vlad Ţepeluş şi, mai ales, Mihnea cel Rău. O a cincea variantă porneşte de la Vlad Călugărul, frate vitreg al lui Ţepeş şi domn al Ţării Româneşti între 1482-1495, ambii fiind fiii domnitorului Vlad al II-lea Dracul. În secole, prin căsătorii succesive ale fiilor sau fiicelor desprinse din Ţepeş cu diverşi membri ai unor familii de nobili maghiari sau de români maghiarizaţi ca nume între timp, se ajunge în acelaşi loc, adică la contesa Claudia von Rhedey, de la care “drumul” către Prinţul Charles, ca legătură de sânge, este deja fapt istoric incontestabil.
Fireşte, unele dintre afirmaţiile cuprinse în genealogia făcută de David Hughes trebuie luate cu circumspecţie, mai ales că multitudinea de personaje, dar şi de nume asemănătoare ale unor urmaşi de-ai lui Ţepeş ori din alte ramuri ale dinastiei Basarabilor pot deruta. În unele cazuri, chiar legătura directă de sânge între unii dintre acei urmaşi e încă neclară, aşa cum se desprind ele din sursele istorice ale tulburelui Ev Mediu românesc. Cu toate acestea, cel puţin unele dintre variantele lui Hughes pot fi absolut credibile, iar descendenţa lui Charles din dinastia Basarabilor, fie prin Vlad Ţepeş, fie prin Vlad Călugărul, pare o realitate istorică foarte probabilă. Şi astfel, putem spune, de asemenea, că pe tronul Marii Britanii stau, de aproape un secol, chiar urmaşi ai lui Ţepeş şi ai Basarabilor români.

David Hughes a fost un cunoscut scriitor englez

David Hughes (foto) a fost scriitor, scenarist şi realizator englez de documentare pentru televiziune, născut în 1930, în Alton, Hampshire.
Opera sa cuprinde mai multe romane, nici unul tradus în limba română până acum, majoritatea având teme istorice. Cele mai cunoscute lucrări ale sale au fost “The Pork Butcher” (1984) şi “But for Bunter” (1986).
Hughes a fost căsătorit, între 1958 şi 1976, cu o cunoscută actriţă suedeză a anilor ’60, Mai Zetterling. S-a recăsătorit în 1980, cu Elizabeth Westoll, cu care a avut doi copii.
A realizat documentare de televiziune pentru BBC, semnând, ani la rând, rubrici de critică literară, de film şi de teatru pentru diverse publicaţii britanice. A decedat pe 11 aprilie 2005.

«Dracula» a fost domnitor în trei rânduri

Vlad al III-lea Ţepeş, cel supranumit “Dracula” de la romanul lui Bram Stoker încoace, a fost domnitorul Ţării Româneşti în trei rânduri, 1448, doar pentru două luni, 1456-1462 şi, pentru numai o lună, în decembrie 1476.

El era fiul lui Vlad Dracul, domn între 1436-1442 şi 1443-1447, neot al marelui Mircea cel Bătrân, dar şi membru al familiei Basarabilor, întemeietorii Ţării Româneşti. În timp, ramura Drăculeştilor a familiei a intrat în conflicte sângeroase cu cea a Dăneştilor, ce provenea din Dan I, fratele lui Mircea cel Bătrân.

Ţepeş a devenit faimos prin metodele teribile de pedepsire a duşmanilor, dintre care trasul în ţeapă i-a adus şi porecla de “Ţepeş”. La peste 400 de ani distanţă, în 1897, scriitorul irlandez Bram Stoker a amestecat faptele brutale reale, dar făcute împotriva inamicilor, ale domnului muntean cu mitul unui vampir însetat de sânge, dând naştere personajului Dracula, în cartea cu acelaşi nume.