Toată lumea sărbătoreşte pe data de 8 Martie Ziua Femeii. Însă, această dată a fost fixată destul de recent, mai exact în anul 1913 şi nu are legătură cu tradiţiile româneşti ci cu mişcarea feministă internaţională.

Istoria Zilei Internaţionale a Femeii începe în 1908 când peste 15 mii de femei au organizat un miting şi au mărşăluit prin New York din dorinţa lor de a deveni egale cu bărbaţii. Printre revendicările lor au fost: un program de lucru mai scurt, salarii mai mari şi dreptul la vot.
Cunoscută şi ca o sărbătoare socialistă, mai întâi, pentru Ziua Femeii a fost stabilită data de 28 februarie, în urma unei declaraţii din 1909 a Partidului Socialist din SUA.
În 1910, la Conferinţa Muncitoarelor au participat la Copenhaga peste 100 de femei din 17 ţări şi acestea au stabilit ca Ziua Femeii să fie sărbătorită peste tot în lume în acelaşi timp. Dar abia în 1913 a fost aleasă ziua de 8 Martie, iar ca simbolul internaţional pentru Ziua Femeii a fost aleasă laleaua.
Cu toate că nu este o sărbătoare veche, ziua de 8 Martie este acum considerată Ziua Femeii în toată lumea. Se obişnuieşte ca, în această zi, bărbaţii să ofere femeilor dragi flori şi mici cadouri. În România, dar şi în alte ţări, Ziua Femeii coincide cu Ziua Mamei.

Însă, tradiţia celebrării femeii datează din cele mai vechi timpuri. De exemplu, în timpul Greciei antice, zeii din Olimp aveau o zi în care o sărbătoreau pe zeiţa Rhea, zeiţa-mamă a tuturor, asociată deseori cu pământul. Odată cu zeii şi muritorii sărbătoreau femeia-mamă, dădătoarea de viaţă, creatoarea tuturor fiinţelor vii şi simbol al renaşterii perpetue.

În tradiţia veche românească, femeia era sărbătorită de mai multe ori pe an în zile diferite. Îndepărtaţi de o lume arhaică care avea reguli şi norme mult diferite de lumea noastră, ne vine greu să acceptăm că pe vremuri existau şi alte sărbători decât cele pe care le ştim noi de aproape un veac. De pildă, Ziua Femeii noi o sărbătorim în fiecare an pe 8 martie; câţi dintre noi şi-ar putea închipui că acum 100 de ani românii aveau în calendarul popular mai multe astfel de zile ale femeii? Bineînţeles, nici una nu cădea pe 8 martie, ziua aceasta neavând altă semnificaţie decât aceea că făcea parte din aşa-numitele Zile ale Babelor.

De la etnograful Marcel Lutic am aflat despre cinci astfel de zile în care femeia era sărbătorită:

Cumetria femeilor sau Tontoroiul Femeilor se sărbătoreşte pe data de 7 ianuarie, iar în noaptea dinspre Sfântul Ion femeile se adună şi chefuiesc şi joacă fără bărbaţi.
Răpotinul Ţestelor cade în a treia marţi de după Paşti şi se spune că era singura zi din an în care numai femeile căsătorite aveau voie să prelucreze lutul pentru a da „naştere ţestelor” şi capacelor de astupat gura sobelor şi a cuptoarelor. În timpul sau la sfârşitul lucrului, femeile mâncau bucate alese şi beau vin, stropind şi ţestele, spre a fi belşug şi noroc în casa fiecăreia. Probabil şi în legătură cu această petrecere, tradiţia românească socoteşte şi această zi ca o sărbătoare a femeilor.
Ciurica este în ziua de 15 iulie, „Ziua când bat femeile pe bărbaţi” sau când „femeile cred că au şi ele ziua lor pentru a bate pe bărbaţi”.
Procoava sau Sărbătoarea Părului se ţinea pe vremuri pe data de 1 octombrie. În această zi, „sfântul” Procoavă se îndura adesea de rugăciunule fetelor, dându-le un păr cât mai frumos, ajutându-le astfel să-şi găsească ursitul un pic mai devreme.
Sfânta Vineri era pe vremuri era cea mai importantă divinitate a femeilor, cele măritate fiind sub protecţia ei directă. Tocmai de aceea, în nici o vineri din an, inclusiv pe 14 octombrie (de Sfânta Parascheva), femeile nu aveau voie să toarcă, să spele rufe sau să prepare pâine. Din păcate, puţine dintre aceste datini mai există.

 

sursa: http://www.traditionalromanesc.ro/

...

Voi ce părere aveți?
Vă invităm să comentați mai jos.

Articole recomandate!